Un bilanț contabil arată ce deține o firmă și cui datorează, la o singură zi din an: data de închidere a exercițiului. Nu arată cât a vândut și nici cum a ajuns la profit. Iar statul îl publică fără să îl verifice: cifrele sunt declarate de firmă pe propria răspundere și ajung publice abia din mai anul următor.
Ce arată bilanțul și ce arată contul de profit și pierdere?
Bilanțul arată poziția firmei la data de închidere a exercițiului: ce deține, cui datorează și ce rămâne al asociaților. Contul de profit și pierdere arată mișcarea din cele douăsprezece luni dinainte: vânzări, cheltuieli, rezultat. De aceea cifra de afaceri nu se caută în bilanț, ci în contul de profit și pierdere.
Cele două fac parte din același dosar, situațiile financiare anuale, și se depun împreună. Cifra de afaceri netă e primul rând din contul de profit și pierdere, nu un rând din bilanț. E prima confuzie de lămurit când deschizi dosarul unei firme.
Ce cuprinde dosarul depinde de mărimea firmei. Criteriile în vigoare au fost actualizate prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 4.164/2024 și se aplică începând cu exercițiul financiar al anului 2024.
| Categoria firmei | Nu depășește două din trei | Ce depune |
|---|---|---|
| microentitate | 2.250.000 lei active, 4.500.000 lei cifră de afaceri netă, 10 salariați | bilanț prescurtat, cont prescurtat de profit și pierdere |
| entitate mică | 25.000.000 lei active, 50.000.000 lei cifră de afaceri netă, 50 salariați | bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere, note explicative |
| entitate mijlocie sau mare | depășește pragurile de mai sus | bilanț integral, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, note explicative |
Categoria se stabilește după cele trei criterii din tabel: o firmă urcă la rândul următor doar dacă depășește două dintre ele. Verifică întâi unde intră firma pe care o citești — de asta depinde cât de detaliat e dosarul.
Cum se citește bilanțul, pe litere?
Un bilanț contabil are zece secțiuni, notate de la A la J, în aceeași ordine la orice firmă din România. Ordinea e fixată prin reglementările contabile și nu se schimbă de la un an la altul. Primele litere arată ce are firma, cele din mijloc ce datorează, iar ultima ce rămâne al asociaților.
| Secțiunea | Ce e, pe scurt | Ce afli din ea |
|---|---|---|
| A. Active imobilizate | ce folosește firma pe termen lung | dacă are echipamente și clădiri sau lucrează cu resurse închiriate |
| B. Active circulante | stocuri, creanțe, bani în cont | cât e blocat în marfă și în facturi neîncasate |
| C. Cheltuieli în avans | plăți făcute acum pentru perioade viitoare | de obicei mic, rar relevant |
| D. Datorii sub un an | ce are de plătit în următoarele 12 luni | presiunea imediată |
| E. Active circulante nete / datorii curente nete | diferența dintre ce încasează și ce plătește pe termen scurt | dacă firma face față plăților următoare |
| F. Total active minus datorii curente | ce rămâne după acoperirea datoriilor scurte | baza pe care stă firma |
| G. Datorii peste un an | credite și obligații pe termen lung | cât din firmă e finanțat de creditori |
| H. Provizioane | sume puse deoparte pentru riscuri | litigii, garanții acordate clienților |
| I. Venituri în avans | bani încasați pentru servicii nelivrate încă | subvenții, abonamente |
| J. Capitaluri proprii | ce rămâne al asociaților | negativ înseamnă datorii mai mari decât active |
Formatul complet e cel de la punctul 132 din reglementările contabile. Un bilanț contabil prescurtat păstrează aceleași zece litere, așa că tabelul de mai sus funcționează la aproape orice firmă.
Care sunt rândurile care spun cel mai mult?
Rândul E, pentru că e singurul raport deja calculat în formular, și rândul J, pentru că arată dacă mai există ceva al asociaților. Restul secțiunilor descriu, acestea două semnalează. Un E negativ înseamnă că datoriile scadente în anul următor depășesc ce are firma de încasat pe termen scurt.
Rândul E apare în formular sub numele „Active circulante nete/datorii curente nete”. Pozitiv, firma își acoperă plățile apropiate din resurse proprii.
Rândul J se citește prin comparație cu capitalul social subscris, care apare tot acolo. Activul net e diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor, adică suma din J. Dacă a scăzut sub jumătate din capitalul social subscris, administratorii sunt obligați să convoace de îndată adunarea generală extraordinară, potrivit art. 153^24 din Legea societăților nr. 31/1990.
Din decembrie 2025, nereconstituirea activului net în termen e contravenție, sancționată cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei. Amenzile nu se dau însă deja. Potrivit art. 153^24 alin. (4^5), ANAF constată contravenția începând cu anul 2027, pentru situațiile financiare ale exercițiului care începe la 1 ianuarie 2025 sau ulterior.
Mai merită o privire raportul dintre creanțe și banii din cont, ambele în secțiunea B: o firmă cu creanțe mari și disponibil mic a facturat, dar nu a încasat. Iar diferența dintre D și G arată dacă datoriile sunt scadente luna viitoare sau peste cinci ani.
Atât. Indicatorii care se calculează din bilanț sunt altă discuție și alt articol; aici e vorba despre rândurile deja tipărite.
De ce un bilanț depus nu garantează că cifrele sunt corecte?
Pentru că depunerea nu e o verificare. Situațiile financiare sunt însoțite de o declarație scrisă prin care conducerea firmei își asumă răspunderea pentru ele. Ministerul Finanțelor le publică așa cum au fost depuse, iar la microentități și la firmele mici nu intervine niciun auditor între cifre și publicul care le citește.
Legea contabilității nr. 82/1991 cere, la art. 30, ca situațiile financiare anuale să fie însoțite de o declarație prin care semnatarii confirmă că:
„situațiile financiare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată”
E o afirmație a firmei despre firmă. Auditul e obligatoriu doar peste anumite dimensiuni. Potrivit punctului 563 din reglementările contabile, sunt auditate entitățile mijlocii și mari, companiile naționale și regiile autonome. La fel, firmele care depășesc doi ani la rând două dintre trei praguri: 16.000.000 lei active, 32.000.000 lei cifră de afaceri netă și 50 de salariați. Situațiile microentităților și ale entităților mici se verifică, după caz, de cenzori.
Cenzorii nu sunt auditori. Sunt aleși de adunarea generală și verifică, potrivit art. 163 din Legea societăților, dacă situațiile financiare sunt întocmite legal și în concordanță cu registrele firmei. Controlul lor rămâne intern, deci nu are greutatea unui raport de audit.
Mai e ceva. Potrivit art. 36^2 din aceeași lege, erorile constatate după depunere se corectează la data constatării, nu prin retrimiterea documentului. Bilanțul rămâne public așa cum a fost depus, iar corecția apare abia în anul în care a fost observată.
Cât de vechi sunt datele când ajung publice?
Cel puțin cinci luni, de obicei mai mult. Societățile depun situațiile financiare până la 31 mai a exercițiului următor celui de raportare, iar celelalte persoane juridice până la 30 aprilie. Termenele fixe le-au înlocuit pe cele vechi, exprimate în zile, care se mai citează încă frecvent.
Regula e la art. 36 alin. (1) din Legea contabilității, în forma dată de Ordonanța de urgență nr. 138/2024. Cele 150, respectiv 120 de zile au rămas doar pentru exercițiile financiare decalate.
Tradus în practică, pentru o firmă cu an financiar obișnuit: în august 2026, cel mai recent bilanț public descrie situația de la 31 decembrie 2025, deci de acum opt luni. O factură din ianuarie 2025 e cuprinsă în el, deci are un an și șapte luni.
De aceea un singur an nu spune mai nimic. Ministerul Finanțelor păstrează bilanțurile din ultimii șase ani, iar direcția pe trei-patru ani e informația care contează. Ghidul de verificare pe surse oficiale arată unde găsești bilanțul și ce altceva merită deschis despre aceeași firmă.
Cine depune bilanț și cine nu?
Depun societățile și celelalte persoane juridice care țin contabilitate în partidă dublă. Nu depun persoanele fizice autorizate și celelalte forme de activitate independentă, pentru că legea le trimite la partidă simplă. Firmele fără activitate de la înființare depun în schimb o declarație.
Distincția e la art. 1 din Legea contabilității: alineatele (1)–(4) enumeră persoanele juridice obligate să întocmească situații financiare, iar alineatul (5) trimite persoanele fizice în sistem real la partidă simplă. Declarația de inactivitate se depune în 60 de zile de la încheierea exercițiului, potrivit art. 36 alin. (2).
Un detaliu care derutează: se depune la ANAF, dar se citește la Ministerul Finanțelor. Depunerea s-a mutat la Agenția Națională de Administrare Fiscală și se face exclusiv electronic începând cu exercițiul financiar 2025, tot prin Ordonanța de urgență nr. 138/2024. Un raport financiar ANAF public nu există însă: baza de consultare a rămas la Ministerul Finanțelor.
Ce greșesc cei mai mulți când citesc un bilanț?
Cei mai mulți iau totalul activelor drept măsură a solidității, deși activele mari pot fi finanțate integral din credite, iar creditele se văd la litera G, nu în total. A doua capcană: compari o firmă de servicii cu una de producție, deși prima are prin natura activității active imobilizate mici.
Încă două, mai puțin evidente:
- Confunzi capitalurile proprii cu banii din cont. Litera J e o diferență contabilă între active și datorii, nu o sumă disponibilă.
- Iei capitalul social drept garanție. E suma cu care au pornit asociații, nu bani ținuți deoparte, și poate rămâne neschimbată oricât ar crește firma.
Întrebări frecvente
Ce înseamnă că o firmă are capitaluri proprii negative?
Că datoriile depășesc activele. Firma funcționează pe banii creditorilor și ai furnizorilor, nu pe ai asociaților. La societăți, situația declanșează obligațiile privind activul net din Legea nr. 31/1990. Firma nu dispare peste noapte din asta. Dar cine îi livrează cu plata la termen își asumă un risc, nu un termen.
Bilanțul îmi arată cât profit a făcut firma?
Doar suma finală, ca ultim rând din secțiunea J: profitul sau pierderea exercițiului financiar. Cum s-a format acel rezultat, din ce venituri și după ce cheltuieli, se vede în contul de profit și pierdere. Bilanțul îți spune cât a rămas, nu de unde a venit.
De ce nu găsesc bilanțul unei firme înființate anul trecut?
Cel mai probabil pentru că nu a venit încă primul termen de depunere. O firmă înființată în cursul unui an își depune primul bilanț contabil abia în anul următor, până la 31 mai. Absența lui nu e, în acest caz, un semnal negativ.
Ce pierzi dacă firma depune un bilanț contabil prescurtat?
Detalierea din interiorul celor zece litere, nu literele în sine. Rândurile A–J rămân la locul lor, deci E și J se citesc la fel. Ce nu mai vezi e din ce sunt făcute, iar la o microentitate lipsesc și notele explicative.
Informațiile au caracter general și nu constituie consultanță contabilă, fiscală sau juridică. Termenele, pragurile și reglementările se modifică prin lege; verifică actul în vigoare la momentul la care faci analiza. Ultima verificare a surselor: august 2026.